Percepția auditivă se referă la capacitatea creierului de a interpreta și crea o „imagine” clară asupra sunetelor.
O bună abilitate perceptivă va permite copilului să distingă între diferite înălțimi ale sunetului, volume, ritmuri și surse ale sunetelor și cuvintelor, lucru care, printre altele, are importanţă deosebită în achiziţionarea limbajului cât şi în învățarea cititului.
Percepția auditivă include:
- Percepţia întregului – capacitatea de a completa cuvinte neclare ori spuse în şoaptă, pentru a genera o imagine auditivă clară
- conceptualizarea auditivă – capacitatea de a interpreta și alcătui o impresie clară asupra unui sunet sau unei combinații de sunete
- discriminarea auditivă – capacitatea de a interpreta informații legate de diferențele dintre sunete, lucru care facilitează înțelegerea cuvintelor rostite și abilitățile de scriere („s”-„ş”/ „cos-coş”; „t”-„d”/ „toamnă-doamnă”
- localizarea auditivă – capacitatea de a determina sursa unui sunet folosind exclusiv simțul auzului
- memoria auditivă – capacitatea de a stoca și mai apoi de a-și reaminti impresia percepută prin intermediul urechilor
- memoria auditivă secvențială – capacitatea de a stoca o serie de informații în ordinea în care a fost auzită și apoi de a și-o reaminti, pentru a se facilita urmarea indicațiilor și memorizarea poeziilor, cântecelor etc. (ritm, intensitate, înalţime..)
Dezvoltarea percepției auditive
Recitarea poeziilor de grădiniță le oferă copiilor ocazia de a-si exersa percepția auditivă și de a învăța abilități-cheie pentru comunicarea eficientă și succesul din viața adultă.
De asemenea, memorizarea este o activitate preșcolară lingvistică esențială.
Țelul acestor activități privind percepția auditivă este de a-l ajuta pe copilul dumneavoastră să dezvolte fiecare arie la potențialul său unic, nu de a suprastimula ori de a încerca să creeze supercopii!
Sugestii de activități pe care le puteți face împreună cu copilul dumneavoastră pentru dezvoltarea percepției auditive. Ele sunt destinate copiilor în vârstă de 3-5 ani, însă, cum acesta este un interval destul de lung, ar trebui să le adaptați în funcție de priceperea şi abilităţile copilului.
1. Puneți copilul să asculte diferite genuri de muzică, pentru dezvoltarea aprecierii muzicale.
2. Jucați-vă și cântați poezii și cântece ce presupun acțiune. (mimati actiunile, gesturile impreuna cu prichindelul dumneavoastră)
3. Vorbiți-i copilului și puneți-l să vă răspundă cu diferite intensități ale vocii: mai încet, mai tare și cu diferite intonații. (joc de rol:vocea lupului, a Scufiţei Roşii, etc)
4. Învățați-l pe copil onomatopee/ sunetele asociate cu obiecte și animale familiare, de exemplu: ceasul ticăie, oaia face ”beeeeee” etc.
5. Mergeți afară cu copilul și legați-l la ochi. Apoi strigați-l din diferite poziții din apropiere și faceți-l să se întoarcă înspre dumneavoastră. (joc : ”Baba Oarba”- unde sunt?)
6. Citiți-i sau spuneți-i copilului o poveste, iar după aceea puneți-i câteva întrebări sugestive despre poveste.
7. Vorbiți sau cântați cu o voce înaltă, apoi cu o voce joasă, și cereți-i copilului să vă imite.
8. Jucați-vă de-a ”Ursul doarme” cu copiii dumneavoastră. Puneți muzică și dansați. Atunci când opriți muzica, ei trebuie să rămână ca încremeniți.
9. Bateți din palme un ritm și cereți-i copilului să-l imite. Repetați exercițiul spate în spate, astfel încât copilul să nu vadă cum bateți din palme.